În cântecul său, “Te-ai delăsat”, Charles Aznavour îi recomandă
soţiei lui care, se pare, are aerul unei sperietoare: “Ca să slăbeşti, fă şi tu
un pic de sport!”
Iată încă o idee primită de-a gata; iar mândria noastră
naţională, Aznavour, nu a avut, cu
siguranţă, niciodată probleme de greutate, fiindcă altfel şi-ar fi dat seama
că, spre deosebire de ceea ce crede lumea, sportul
nu a făcut niciodată pe nimeni să slăbească.
Când aţi început să fiţi preocupaţi de excesul dumneavoastră
ponderal, presupun că v-aţi hotărât – ca
mulţi alţii – să faceţi sau mai degrabă, să vă apucaţi din nou de sport. Şi
pentru asta aţi ales fie bicicleta, fie jogging-ul, fie, de multe ori, pe
amândouă.
Fiindcă le-am încercat pe amândouă, vă pot garanta că rezultatul
este nul.
Poţi face sport pentru a te mişca, a te destinde, a te defula, a
te oxigena, pentru a-ţi întâlni prietenii sau pentru a avea un pretext mai bun
ca să nu rămâi acasă. Toate obiectivele sunt bune. Cu excepţia unuia: slăbitul.
Nu veţi slăbi făcând sport, dacă vă păstraţi proastele obişnuinţe alimentare,
care sunt aceleaşi ca ale contemporanilor noştri.
A face sport pentru a slăbi seamănă mai mult cu teoria
caloriilor. Însăşi ideea de bază este identică. Când începi să faci un sport
pentru ca să pierzi în greutate, ai tendinţa să măsori rezultatele efortului depus de corpul tău după cantitatea
de sudoare pe care o faci să curgă.
Ceea ce pierzi este, de fapt, apa. Iar dacă “îţi arzi
caloriile”, aceasta este o cheltuială
energetică pe care o vei sustrage din rezervele temporare (glicogenul), cele
care sunt alimentate mai ales de consumul de glucide.
La început, când faceţi sport puteţi să constataţi, într-adevăr (dar numai cu un cântar de foarte mare
precizie), că au dispărut 200-300 de
grame.
Dar după ce vă obişnuiţi să faceţi cu regularitate acest efort muscular, de exemplu sâmbăta, organismul
începe să-şi reajusteze treptat “oferta” după noua “cerere”. Dacă îi cereţi mai
mult, ei bine, el se va descurca astfel încât să stocheze suficient glicogen
pentru a vă satisface cererea.
Foarte repede, veţi putea constata nu numai că nu mai slăbiţi
deloc, ci şi că v-aţi recâştigat greutatea iniţială. Amintiţi-vă de câinele înfometat, care îţi îngroapă osul.
Dacă îi cereţi eforturi suplimentare organismului, acesta nu numai că va
produce puţin mai mult, dar, din prudenţă, se va hotărî să şi stocheze puţin
mai mult. Şi aşa începe spirala infernală.
Pentru a dejuca capriciile propriei naturi, vă hotărâţi, din
reflex, să adăugaţi încă cinci kilometri la parcursul ciclist. Şi, dat fiind că
micul dumneavoastră ordinator cunoaşte bine legea cererii şi a ofertei, face o
ajustare.
Iată cum, pentru câteva grame în minus, încasaţi câteva grame în
plus, cu riscuri serioase în privinţa sănătăţii. Pentru că în sport există o
regulă de aur, pe care trebuie s-o respectaţi întotdeauna “să nu forţezi
niciodată maşina”. Nu v-ar trece niciodată prin minte să faceţi circuitul celor 24 de ore de la Le Mans, cu o maşină de doi
cai putere. Totuşi, aşa procedaţi când vă impuneţi parcursuri prea ambiţioase
pentru vârsta, condiţia fizică şi nivelul dumneavoastră de antrenament.
Faceţi sport pentru toate
motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plăcere, dar nu contaţi că
veţi găsi în el soluţia pentru problema greutăţii dumneavoastră, dacă nu vă
hotărâţi să schimbaţi obişnuinţele alimentare.
Adoptând principiile metodei de alimentaţie care face obiectul
acestei cărţi, veţi putea accelera slăbirea în Faza I, iar eforturile fizice pe care le veţi depune vor contribui la
reechilibrarea funcţiilor dumneavoastră
metabolice.
În Faza I, glicogenul este
produs, m mod esenţial, prin transformarea grăsimilor de rezervă. Dacă s-ar
mări necesităţile de glicogen, masa grăsoasă ar trebui să dispară mai rapid.
S-a observat, de asemenea, că eforturile fizice sunt deosebit de
benefice pentru obezi, ale căror celule grase recunosc în mod defectuos
insulina (insulino-rezistenţă), ceea ce determină pancreasul să o fabrice m
cantitate prea mare (hiperinsulinism). Trebuie ştiut şi că obezitatea perturbă
termogeneza, adică, în mod paradoxal, cu cât eşti mai gras, cu atât cheltuieşti
mai puţină energie când faci un efort.
Adoptarea principiilor alimentare ale acestei metode şi un
consum rezonabil de energie sunt deci complementare şi pot contribui, astfel,
la o mai bună reuşită în redobândirea unui echilibru ponderal normal, deoarece
– învingând mai repede insulino-rezistenţa –
vă veţi pune de acord cu propriul corp, cu atât mai mult, cu cât acesta va
căpăta forme mai armonioase. "
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu