CAPITOLUL V - METODA - 10

"d. Fructele

În ceea ce priveşte fructele, regulile pe care vi le-am dat în capitolul consacrat Fazei I vor fi aplicate m continuare. Prin urmare, trebuie să continuaţi să mâncaţi fructele pe stomacul gol.

Cu siguranţă, aţi înţeles că această regulă îşi are originea nu atât în cantitatea foarte relativă de glucide (fructoză şi glucoza) din fructe, cât – mai ales – în faptul că acestea din urmă, ingerate o dată cu altă mâncare, sunt prost digerate. Citiţi bine capitolul asupra digestiei şi veţi afla mai multe. Există însă anumite fructe, al căror procent de glucide este atât de mic, încât nu este nici un inconvenient daca le mâncaţi în Faza II, chiar şi în fiecare zi, dacă vă plac. Acestea sunt căpşunile, zmeura şi murele.

La prânz şi la cină, la restaurant şi acasă, mâncaţi căpşuni şi zmeură.

Dacă masa dumneavoastră este autentic una proteino-lipidică, le puteţi adăuga smântână. Dar fiţi atenţi, fără zahăr praf, ci –la nevoie – cu zaharină.

Dacă nu aţi avut nici un fel de abateri (în afara vinului) sau dacă acestea au fost mici, puteţi cere chiar şi frişcă, deşi conţine puţin zahăr. Acasă, puteţi prepara frişca folosind zaharină.

Mai există un fruct pe care îl puteţi mânca fără grijă în Faza II, la începutul mesei, bineînţeles: acesta este pepenele galben. În cazul în care îl mâncaţi ca antreu, aşteptaţi, dacă este posibil, un sfert de oră înainte de a ingera altceva, mai ales când urmează peşte sau carne. Aceasta se întâmplă în general, la mesele luate la restaurant. Dacă pepenele se găseşte printre antreuri, îl puteţi amesteca fără probleme cu toate salatele, în afara de cele făcute cu ou, maioneză, sau mezeluri. Dar şi aici, recomandarea nu are în vedere decât eventualele probleme de digestie. Pentru că, în privinţa pepenelui galben, riscurile de îngrăşare sunt foarte mici.

Numeroşi cititori ai ediţiilor precedente mi-au scris, întrebându-mă dacă trebuie să considere fructele fierte la fel ca fructele crude. Aş fi tentat să răspund afirmativ, cu unele nuanţe. Fructele fierte fermentează mai puţin decât cele crude. Deci tulburările gastrice ar fi mai reduse. Un compot, o pară coaptă sau o piersică “melba” nu reprezintă, prin urmare, decât o abatere foarte mică.

În schimb, trebuie să ştiţi că fibrele fructelor fierte îşi pierd în cea mai mare parte proprietăţile, mai ales în ceea ce priveşte puterea lor hipoglicemică.

Cât despre fructele în sirop, trebuie să le excludeţi în totalitate din pricina conţinutului mare de zahăr.

Fructele uscate al căror indice glicemic este mediu, care conţin, în majoritate, fibre binefăcătoare, vor putea fi incluse în alimentaţie, pentru a susţine un efort fizic mare. Smochinele uscate sunt, desigur, cele mai bune dintre ele, iar bananele cele mai rele."