În Faza II, vă recomand să
păstraţi bunele obiceiuri pe care le-aţi deprins în Faza I, adică să nu consumaţi decât cafea decofeinizată. În măsura în
care aţi reuşit să eliminaţi oboseala bruscă datorată hipoglicemiei şi
stomacului îngreuiat, nevoia de cafea va dispărea complet. Renunţarea la
cofeină este la fel de salutară ca şi renunţarea la nicotină.
Totuşi, dacă aţi reuşit să vă ridicaţi pragul de toleranţă
dincolo de care are loc secreţia de insulină, eventuala absorbţie a unei mici
cantităţi de cofeină nu va constitui o ameninţare pentru echilibrul
dumneavoastră regăsit.
j. Celelalte băuturi
Cu privire la celelalte băuturi pe care le-am analizat în Faza I – limonadele, sucurile acidulate, laptele şi
sucul de fructe – nu am numic de adăugat. Respectaţi şi în Faza II toate recomandările pe care vi le-am dat
mai înainte.
Concluzie
Faza II este cel mai uşor
şi, totodată, cel mai greu de respectat. Este mai uşoară decât Faza I, deoarece nu implică decât foarte puţine
restricţii, iar interdicţiile sunt şi mai puţine. În schimb, este mai dificilă
pentru că cere o gestiune îndemânatică şi subtilă, ale cărei principale
caracteristici sunt permanenţa şi rigoarea. Prin urmare, fiţi vigilenţi şi
întotdeauna atenţi, pentru că va trebui să evitaţi riscurile.
Primul risc pe care trebuie să-l ocoliţi este eroarea de gestiune. Aceasta constă în
gestionarea alimentaţiei ţinând cont de un singur factor în acelaşi timp.
Exemplu: beţi un whisky înainte de masă şi apoi
aşteptaţi felul principal, pentru ca să începeţi unul dintre cele |trei pahare
de vin permise. Dacă aţi reţinut bine că acţiunea alcoolului este mai redusă
atunci când aveţi stomacul plin, să nu aşteptaţi un efect spectaculos al
acestei practici, când aţi băut, mai înainte, un aperitiv pe nemâncate.
La sfârşitul capitolului v-am rezumat regulile de aur ale Fazei
II. Studiaţi-le bine, pentru a le aplica în mod armonios.
Dar riscul cel mai mare este acela de a vă gestiona alimentaţia
alternând perioadele de “totală neglijenţă” cu revenirea la stricteţea Fazei I, ca să salvaţi “ce mai puteţi”. Dacă vă
lăsaţi duşi de o asemenea practică, nu cred că veţi rezista mai mult de trei
luni, după care veţi abandona totul şi veţi reveni prosteşte în punctul de
plecare, adică la aceleaşi kilograme.
Obiectivul pe care trebuie să vi-l fixaţi, şi care este scopul
metodei mele, este să ajungeţi să vă stabilizaţi. Şi nu veţi reuşi decât
gestionând bine Faza II, care trebuie să
dureze toată viaţa. Dacă, la început, Faza II
vă mai impune câteva constrângeri, pe zi ce trece va fi tot mai uşor de
aplicat. Pentru că, pe măsură ce o practicaţi, gestionarea alimentaţiei va
deveni o obişnuinţă şi un reflex. Atunci, veţi fi ajuns la un nou mod de a
trăi.
Nu vă lăsaţi impresionaţi şi descurajaţi de anturajul
dumneavoastră.
Nu încercaţi nici să-i convingeţi cu orice preţ pe cei care n-au
nici un chef să-şi schimbe deprinderile. Eu am făcut greşeala, la început, de a
încerca să convertesc pe toată lumea la noua mea “religie”. Ocupaţi-vă exclusiv
de dumneavoastră. Gestionaţi-vă alimentaţia fără ca să ştie şi vecinii de masă.
Chiar dacă greşelile aberante pe care ei le fac în faţa dumneavoastră vă
trezesc instinctul de Saint-Bernard, nu încercaţi să-i ajutaţi dacă nu v-o cer.
Dorind să-i ajutaţi fără voia lor, riscaţi să-i vedeţi devenind agresivi,
pentru că îi faceţi să se simtă prost. Căci mulţi dintre ei ştiu că greşesc,
dar nu au nici o voinţă să iasă din această stare.
V-am spus deja că Faza II
înseamnă o mare libertate, mai ales, în
alegere; dar aceasta este o “libertate sub supraveghere”, o libertate
condiţionată.
Supravegheaţi-vă în permanenţă. Nu fiţi prizonierul greutăţii,
ci observaţi doar ceea ce arată cântarul. Trebuie să aveţi un cântar suficient
de sensibil pentru a pune în evidenţă cu precizie rezultatul abaterilor. Prin tatonări, urmărind
întotdeauna obiectivul de a atinge greutatea ideală, veţi reuşi să vă păstraţi
echilibrul. Dacă, din nefericire, veţi începe să vă abateţi, nu schimbaţi
direcţia aleasă. Faceţi, pur şi simplu, corecţia necesară pentru a o lua din
nou pe drumul cel bun. Treptat, veţi vedea că aţi început să fiţi conduşi pe
nesimţite de “pilotul automat”."
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu